Odată cu trecerea timpului se formează anumite obişnuinţe cu referire la felurile de mâncare consumate la restaurant. „Vreau şi eu ce a comandat el” este o replică destul de întâlnită, urmându-i replica „Servesc ce am servit şi data trecută”. Astfel, unele preparate culinare ajung să fie mai solicitate decât celelalte de pe meniurile restaurantelor.

La un restaurant, specialitatea casei este pieptul de raţă, iar specialitatea bucătarului este muşchiul de vită; la alt restaurant, specialitatea casei este medalionul de porc, la altul pieptul de pui cu parmezan, iar în altă parte este gustos cotletul cu os. Rar se găsesc două restaurante care să dorească să afișeze același meniu, totuşi ele ajung să aibă un element comun: felurile de mâncare comandate la unison de foarte mulţi clienţi. Prin urmare, oferta se ajustează la cerere, iar diversitatea ajunge să fie limitată de tiparul de comandă al majorității.

 

Care sunt aceste preparate culinare preferate?

Cine nu a comandat măcar o dată o ciorbiţă de văcuţă? Caldă, cu bucăți apetisante de carne și pătrunjel proaspăt deasupra, sfânta ciorbă de văcuță este în topul preferințelor românilor atât în bucătăria de acasă cât și în cea de restaurant. De cealaltă parte,  supa cremă de roşii, deși un preparat mai puțin tradițional, nu stă nici ea rău la numărul de comenzi. Dacă vrei să îți prepari o astfel de supă cremă, făcută acasă dar să semene la gust cu cea de la restaurant, trebuie ca la pasta de roşii să adaugi smântână vegetală sau Mascarpone. Ingredientele sunt uşor de obţinut şi vin în mod natural unul după altul: o ceapă, un căţel de usturoi, un vârf de cuţit de unt, o lingură de pastă de roşii dar şi un kilogram de roşii tăiate, două linguriţe de zahăr, 600 ml de supă de pui, 140 ml de smântână/Mascarpone şi o linguriță de Vegeta bază pentru mâncare.

Ceapa se căleşte în unt, usturoiul la fel, dar întârzie puţin, pasta de roşii încă şi mai târziu şi se lasă acest amestec timp de 2 minute pe foc. Apoi se adaugă roşiile, zahărul, Vegeta şi supa, şi se lasă 20 de minute la fiert, din momentul în care a dat în clocot. Supa se pune în blender şi se omogenizează, părţile solide se strecoară şi gata crema, dar nu şi supa cremă! Mai rămâne un pas: adaugă 100 ml de smântână şi pune totul pe foc puţin, apoi foloseşte restul de 40 ml smântână (sau Mascarpone) pentru montaj.

 

Gata porţia de supă? Hai cu restul!

După aperitiv şi supă urmează felul principal, cel mai adesea piept de pui cu smântână destulă şi ciuperci să nu te-neci, paste Carbonara sau lasagna. Nici fileul de păstrăv nu face notă discordantă, dar pizza cu siguranță îl întrece. Deşi este posibil ca în restaurantele rustice să fie trecute în meniu toate aceste preparate, clienţii să caute mămăliguţa la care să asocieze brânza de burduf, oul prăjit și puțină smântână. Și o să o găsească, pentru că nu e restaurant românesc acela care să nu ofere un bulz doritorilor sau un dejun pe bază de mămăligă. Pentru un meniu complet clătitele cu ciocolată ori papanaşii sunt preferații clienților, mai ceva ca înghețata, a cărei vreme e oricum deja trecută.

 

Între pizza italienească, covrigi românești și fast food-ul oriental

Variată sau nu oferta din restaurante, românii au o mare preferință pentru mancarea tip fast food, vedeta fiind reprezentată de shaorma, cu pui la rotisor și cartofi prajiti. Bărbații sunt aceia care adoră mâncarea sățioasă, îndestulătoare, oferită de restaurantele de tip fast food. De cealaltă parte, femeile sunt victimele patiseriilor, alegând mai curând un covrig, savurat pe drum, și doar o apă cu lămâie la restaurant. La mică distanță, pizzeriile sunt preferatele tinerilor și opțiunea des întâlnită în rândul celor cu venituri peste medie.

Tu ce zici de asta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *